Unelte de accesibilitate
Regiunea Bălţăteşti are o istorie îndelungată, fiind locuită din timpuri străvechi. Lemnul pădurilor, apele termale, clima blândă şi câmpurile înverzite ce asigurau hrana oilor şi vitelor au fost factorii cheie ce au dus la dezvoltarea economică a acestor locuri. După formarea statului feudal, în Depresiunea Neamţ au avut loc deplasări şi migraţii de populaţie, fapt ce a dus la creşterea numărului de aşezări şi la mărirea acestora. Astfel, la Bălţăteşti s-au stabilit mai multe persoane, formând aşezări precum: Ghindăoani, Ţuţuieni, Oslobeni. În anul 1918, comuna Bălţăteşti era formată din satul cu acelaşi nume, precum şi din localităţile Valea Arini, Valea Seacă, Mitocul-Bălan, având în total o demografie de 3.000 de locuitori. Despre existenţa izvoarelor minerale din Bălţăteşti s-a auzit pe la începutul secolului al XIX-lea, fiind analizate la început de către principii Cantacuzini. Câţiva ani mai târziu, în toată Moldova se duce apoi vestea despre efectele binefăcătoare ale Slatinei de la Bălţăteşti, devenind populară în rândul femeilor şi copiilor care veneau aici şi-şi îmbunătăţeau starea de spirit considerabil.
Tot în acea perioadă, în anul 1839 se realizează şi prima analiză a apelor minerale de către dr. U.Chihac şi prof. Franz Humpel, iar mai apoi, 11 ani mai târziu, Petre Poni, le studiază compoziția chimică. Persoana care a „înfiinţat” de fapt staţiunea Bălţăteşti, era la acea vreme şi primul medic calificat al băilor, dr. D.Cantemir.
În cadrul expoziţiilor internaţionale de la Paris (1901) şi Bucureşti (1903, 1906), apele staţiunii au fost premiate cu medalia de aur pentru apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magnezice. Aceste premii au dus la investiţii considerabile ce au constat în două hoteluri, cinci vile şi instalaţii moderne pentru realizarea băilor. La acea vreme, apele erau folosite cu succes în tratarea afecţiunilor ginecologice, reumatismului articular şi muscular cronic, gută, nevroze, rahitism, paralizii, precum şi pentru tratamentul căilor respiratorii. La data de 2 iulie 1948, Ministerul Afacerilor Interne de la acea vreme a situat staţiunea Bălţăteşti într-un clasament imediat după Băile Felix şi înaintea stațiunilor de la Covasna şi de la Borsec. Anii `70 au reprezentat momentul în care s-au început lucrările de demolare a vechii staţiunii şi de construire a actualelor băi şi a unităţilor de cazare şi masă.